13
Comentarii
Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit?
Sambata, 9 Ianuarie 2010
Sunt constient de dificultatea pe care o vom avea in alegerea unuia dintre multele sfaturi bune primite, dar cred ca este cu atat mai frumos cu cat ne putem imbogati reciproc prin experiente pozitive.
In topul listei este sfatul unui partener de afaceri evreu, care-mi spunea sa nu aman cu nicio secunda munca pe care o pot face chiar in momentul respectiv.
M-a ajutat acest principiu inclusiv in viata spirituala cand ma incapatanam sa citesc Scriptura sau sa ma rog, chiar daca puteam sa nu fac asta.
-> Intai unul haios:
Imediat dupa ce se pocaieste tatal meu (acum 30-si de ani), primeste de acasa o sticla de vin. Nestiind cum sa procedeze, vorbeste cu un frate mai batran, care il sfatuieste: “nu e pacat sa mai bei cate putin vin, dar nu fi prost, pune-l la rece !”
-> Unul, care ascultandu-l, pana la urma a determinat cursul vietii mele in ultimii 5-6 ani.
Era de la fr Viorel Ungurreanu si pe scurt era ceva de genul: “de ce nu vrei tu sa dai la Electrotehnica ? acolo a facut si baiatul meu si a fost foarte multumit !”
Unul din cele mai bune sfaturi pe care le-am primit a fost de la tatal meu.
La 18 ani, imediat dupa liceu imi doream sa merg la seminarul teologic. Nu neaparat din convingere cat din entuziastmul de adolescent.
Tata m-a sfatuit cu intelepciune ca ar fi bine sa mai cresc si sa ma gandesc la o astfel de decizie peste cativa ani buni.
Si acum sunt multumitor pentru ca am urmat acel sfat.
Ce pierdere pentru noi ca nu avem intelepciunea si vointa de a pune in practica mai multe din sfaturile bune pe care le primim. Sunt convins ca nu ducem lipsa de ele.
Si eu sunt multumitor tatalui tau pentru acel sfat
.
Prima nota de 4 – nu pot uita lectia de geografie cand doamna (pe atunci tovarasa) invatatoare mi-a cerut sa identific pe harta o anumita localitate. Era ultima ora la scoala in acea zi. Abia asteptam sa zbarnaie clopotelul ca sa ajung acasa si sa plang in voie. Dar ma inselam, cum am iesit pe poarta scolii, ochii mi s-au impaienjenit si lacrimile au inceput sa se rostogoleasca pe obraji. Ajunsa in fata usii, mi-am sters ochii cu maneca uniformei, si …gata, eram pregatita sa dau ochii cu mama. Cand usa s-a deschis lacrimile s-au pornit din nou mai abitir decat inainte. Mama incerca sa afle motivul gravei mele suparari iar eu, printre hohotele de plans, incercam sa-i explic ce mi s-a intamplat. “Nu fi descurajata pentru ca, sunt convinsa, ca data viitoare vei invata mai mult si vei lua o nota mare!”. Am simtit in cuvintele mamei caldura si inspiratia pe care numai mamele o au. A fost un strop din sfatul pe care eu il numesc generic “sfatul parintesc”. L-am numit asa pentru ca el cuprinde dragostea, sinceritatea si tandretea pe care parintii mi le-au oferit si el (acest “sfat parintesc”) mi-a sugerat sa iau in serios relatia mea cu Dumnezeu, sa nu pun niciodata la indoiala dragostea Lui, sa-mi iubesc sotul, sa fac cadouri celor dragi, sa-mi respect bunicii, sa fiu politicoasa, sa sofez prudent, sa am grija ca pantofii sa-mi fie intotdeauna curati, sa nu semnez un contract inainte de a-l citi iar la friptura de pui sa nu uit sa adaug putin cimbru pentru a-i spori savoarea.
E prima data cand postez un comentariu, de aceea vreau in primul rand sa-l felicit pe bloggersnack pentru initiativa!
Imi plac subiectele, abordarea si felul tau de a scrie. 
No kidding!
Sfaturile cele mai bune le am din urmatoarele surse (in ordinea importantei): Biblia, Conferintele HeartCry, Cartile lui Martyn Lloyd Jones (MLJ), de la prieteni si biserica.
Nu stiu daca e cel mai bun sfat pe care l-am primit, insa pot spune cu certitudine ca ma ajuta foarte des in viata de zi cu zi: “nu lasa sinele sa vorbeasca cu tine, vorbeste tu sinelui!” (do not let the self talk to you, talk to your self!). Daca vreti sa intelegeti mai bine acest sfat, cititi primul capitol din “Depresia Spirituala” de MLJ.
Mersi mult!
Te astept sa ne sugerezi si cartea care te-a provocat cel mai mult in 2009. Sunt convins ca ne-ar fi tuturor de folos.
nu stiu exact de ce, dar in mintea mea sfaturile sunt asociate cu imaginea unei persoane batrane. probabil din cauza faptului ca pentru mine sfaturile care merita a fi ascultate sunt cele care vin din intelepciune (incep sa descopar un tipar la mine!!! scarry!), iar intelepciunea o asociez cu experienta de viata, batranetea. toate astea se intampla la nivel inconstient. am primit sfaturi bune si de la persoane tinere, prieteni foarte buni care ma cunosc, oameni care au avut intuitie in ceea ce ma priveste.
un sfat pe care incerc sa mi-l insusesc si sa nu il uit niciodata este: “Orice om sa fie grabnic la ascultare, incet la vorbire, zabavnic la manie; caci mania omului nu lucreaza neprihanirea lui Dumnezeu.” (Iacov 1:19-20)
nu stiu daca este un sfat sau o incurajare.
este din biblie si am auzit-o intr-o predica a fratelui talos.
suna cam asa: “El face lucrurile care nu sunt ca si cum ar fi”.
eu cum de nu am scris niciun comentariu la tema asta?
cel mai bun sfat, pe langa cele parintesti, a fost acela de a urma facultatea de psihologie. mi l-a dat un om a carui prietenie stiu ca e pe viata. prieten de genul ….daca il reintalnesti dupa 20 de ani, ai impresia ca l-ai vazut ieri si discutia poate continua cu aceeasi incredere si efervescenta.
Multumesc draga Simo, sentimentul este reciproc. >:D<
mi-a spus mama, cand eram mica, sa nu beau apa dupa ce mananc fructe si dupa iaurt sau lapte, sa folosesc frunze de podbal ( http://www.evenimentul.ro/image/articol/1-22059-2-270-400-1.jpg ) pentru colectarea infectiei din anumite rani de pe corp si sa nu beau cafeaua pe stomacul gol,
Tu de la ce varsta bei cafea????
OKE .. ACUM SPER SA VA POT DA SI EU UN SFAT DE FOLOS …
… IN LEGATURA CU TIMIDITATEA SI CURAJUL … RESPECTATI ACEASTA REGULA , IN NORMELE SALE (NU STIU CE AM SPUS) … “INCERCATI SI NUMARATI PANA LA “SI” (1,2,3 SI) .. ASA , LA SI FACETI LUCRUL PE CARE VI L-ATI PROPUS SI RESPECTATI ACEASTA REGULA .. VA VA FI DE FOLOS 