Darwinismul, una dintre cele mai mari minciuni din istorie!

Dragii mei, va pun la dispozitie sapte filmulete foarte valoroase care aduc argumente stiintifice impotriva darwinismului.
Astept parerile voastre.

Jamie Oliver despre moartea prin mancare.

Mi se pare relevant acest video pentru ca suntem tot mai mult bombardati cu produse “occidentale” si Bucurestiul este plin de fastfood-uri.
Impresionant dar trist…

Libraria Stephanus sau talentul de-a ramane neinspirat.

Sunt un iubitor de carte. Mai mult de atat, ador sa imi pierd vremea prin librarii si sa “descopar” singur urmatoarea carte de care ma voi lasa cucerit.

Inainte sa se deschida in Bucuresti “Carturesti-ul”, visam sa existe o asemenea librarie. Exact asa cum este, exact asa cum se dezvolta si creste.
Daca ar fi sa-mi urmez visul si sa fac cu adevarat ce m-ar satisface din punctul de vedere al carierei, atunci meseria aia ar fi cea de librar.

Librarul ar trebui sa fie o persoana cu “har” si dragoste pentru carte, un ghid cultural care ar trebui sa iti recomande cartea de care ai nevoie. Ar trebui sa-ti vorbeasca cu pasiune despre noile aparitii si sa fie in stare sa-ti arate ce cauti in doua miscari. Sa fie tot timpul la dispozitia clientului, zambitor si mereu complezent, sa te ajute sa-ti imbogatesti biblioteca cu o carte valoroasa.

O buna parte din “literatura” pe care o consum este evanghelica si din pacate aceste carti nu sunt vandute la librariile pe care le frecventez cu placere.
In Bucuresti, din cate stiu, din nefericire, nu exista decat o singura librarie cu litereatura evanghelica si aceea este Stephanus.
Nu stiu ce cuvinte ar fi potrivite pentru a-mi arata dezamagirea fata de aceasta librarie.

Desi detine un spatiu in “buricul” Bucurestiului, (piata Unirii) locatie ravnita, cred, de orice librarie din oras, reuseste cu “tenacitate” sa ramana neinspirata, plata si cu un personal plicticos, care nu are nicio treaba cu “flerul” de librar.
Din pacate, nu ma intorc niciodata cu placere la Stephanus. Doar necesitatea ma impinge sa ajung acolo si desi as putea petrece ceva timp, niciodata nu am reusit sa stau mai mult de 15 minute.

O librarie trebuie experimentata, trebuie sa te atraga nu numai prin carti ci si prin miros, prin muzica, prin oamenii care lucreaza acolo.
Nu inteleg de ce un oras atat de mare ca Bucurestiul are doar o singura librarie “crestina”.
Nu inteleg, de asemenea, din ce cauza nu gasesc tot felul de carti care au legatura cu subiectul crestin chiar daca nu au parafa editurilor evanghelice.
Sunt atatea carti bune care dezbat probleme teologice, istorice; tot felul de resurse valorase pe care nu le gasesc la aceasta librarie.
Gasesc ca ar fi un plus. Oamenii ar veni intr-un astfel de loc sa cumpere “Bucurie Negraita” de C.S.Lewis si nu de la librariile Noi sau Humanitas.

Consider, de asemenea, ca sunt multe carti in limba engleza care ar putea fi importate si vandute intr-un astfel de loc si cred ca s-ar putea face tot felul de chestiuni creative.
Poate ca sunt detalii legate de “politica” bisericeasca, care mie imi scapa. Incerc, totusi, sa privesc doar din perspectiva consumatorului de carte.

Ma gandesc, cu speranta, ca poate in viitorul apropiat, un om de afaceri inspirat va avea curajul sa deschida o librarie evanghelica in acest oras.
Sunt convins ca nu ar “muri de foame” si cu un marketing bine pus la punct, ar ajunge la profit intr-un timp decent.
Sau poate sunt doar naiv…

Gene Kelly sau Fred Astaire?

Cand au fost intrebati care este cel mai mare dansator in viata, fiecare a indreptat privirea catre celalalt.
Pentru mine, cel mai mare “tap dancer” ramane Gene kelly. Am atasat doua filmulete sa va faceti o idee.

OBS. Am introdus in player si videoul trimis de carcotas, pentru a putea face diferenta mai bine

Paul Washer fundamentalist evanghelic ?

Am fost foarte surprins sa gasesc pe un anumit blog, cu tematica crestina, un mesaj foarte radical cu privire la pastorul si evanghelistul Paul Washer.

Nu m-a mirat atat de mult antipatia care “transpira” din acest text al lui V. Tomoiaga, cat modul tendentios in care incearca sa-l inghesuie pe P. W. in randul fundamentalistilor.

Nu m-as lua nici de faptul ca scoate anumite afirmatii ale evanghelistului din context, ci mai degraba de proasta traducere pe care i-o “aplica”.

Scriu aceste randuri in special pentru cei care il cunosc pe P.W. si nu este cazul sa dau exemple care sa argumenteze ca ceea ce numim fundamentalism teologic nu il caracterizeaza.

Dar nu vreau eu sa sar in apararea unui om care spune adevarul intr-un mod, poate suparator (cand nu este suparator adevarul ?), ci mai degraba as vrea sa “amendez” discursul patimas al acestui blogger.

Eu observ tot mai mult ca genul asta de mesaj este deranjant. De ce sa vorbim cu patima despre evanghelie? De ce sa avem un mesaj restrictiv? De ce sa fim atat de “ingusti”?

Evanghelia este restrictiva!!! Calea este ingusta. Vom fi urati de oameni daca spunem adevarul. Dar probabil este mai “cool” sa poti cocheta cu tot felul de idei, sa iti oferi, doctrinar, tot felul de libertati si sa critici, superior, un mesaj ferm.

Observ, pe de alta parte, un soi de “liberalism” ce caracterizeaza o viata duplicitara . Nu ma mira deloc de ce cartile lui Philip Yancey sunt atat de bine gustate. Nu o sa ma mir daca nu cumva o sa aud tot mai multe voci in mediul evanghelic care sa aclame un anumit soi de toleranta.

Cred ca cei care raman strans legati de adevar vor fi tot mai mult numiti fundamentalisti, ingusti, prosti, inculti, etc.

Am pus un film cu Paul Washer si chiar va provoc sa va uitati si aici si sa vedeti daca voi ati cataloga fundamentalism genul asta de discurs.

Pocainta?

De ce se vorbeste, de ce se predica, de ce se disputa atat de putin despre pocainta? Cum privesti tu pocainta? Cum te pocaiesti? Te pocaiesti?

Ce iti place sa mananci dimineata?

Paine prajita cu unt, gem de caise si omleta.

FreeStyle Basketball

Daca nu posezi talent innascut cum sunt negrii amercani, de exemplu, atunci merg si scamatorii de genul asta.

Come to Christ!

Maneaua ca arta!!!!

Desi nu am reusit sa iau acordul talentatului autor pentru publicarea acestui articol pe blog, banuiesc ca nu o sa fie o prea mare suparare. M-am distrat citind urmatoarele randuri:



Nicolae Guta nu e o floare rara aparuta aproape prin miracol pe taramul Daciei apusene, este un astru tasnit din adancurile cerurilor de Rasarit, ca o marturie despre o civilizatie tanara si noua, dar inradacinata intr-un pamant de veche cultura si de severa traditie.